Evolutia tehnicii militare

Multe dintre incaperile construite pastreaza urme ale mai multor refaceri succesive, ulterioare domniei lui Stefan cel Mare. In mare parte sunt atribuite lui Vasile Lupu, care – pentru a feri cetatea de vigilenta turcilor – a declarat-o manastire pusa sub obladuirea manastirii Secu. Lucrarile in discutie sunt atestate si de o inscriptie inaugurala, luata ulterior de calugari si incastrata in zidurile de piatra ale turnului de la Paraclisul Maicii Domnului, Manastirea Secu, cu urmatorul continut: “Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh Io Vasile Voevod, domn al Tarii Moldovei am vazut lucrarea buna cetatea Neamt in anul 7154 (=1646)”.

Se pare ca modificarile s-au redus, mai mult, la reamenajarea spatiului interior, fara a se rasfrange asupra elementelor cu caracter strict militar. Mai multe faze de constructie pot fi observate, de exemplu, in incaperea denumita “monetarie”, caracterizata prin ingrosari ale peretilor, transformari ale unor sectoare boltite sau nise laterale. Unele lucrari este posibil sa fi fost efectuate si la nivelul superior al turnului de nord-vest, unde s-au pastrat nise de acces anacronice. Cu toate acestea – spre dezamagirea unor aprige insistente, care urmaresc repunerea in functiune a unui asezamant monahal sau macar a unui lacas de inchinare pentru credinciosii din cartierul targnemtean Condreni, in incinta fortificatiei medievale -, misionarul Bandini observa ca manastirea “arata mai degraba a cetate”. O anumita relevanta, trebuie sa o aiba si faptul ca misionarul simtea nevoia – la capatul consideratiilor sale despre Cetatea Neamt – sa confirme impresia initiala: “Ai zice cu mai multa dreptate ca este o cetate decit o manastire”.

Pe latura de rasarit, la cel de-al doilea nivel, s-au pastrat ruinele unui mic paraclis de plan dreptunghiular, avand absida principala de forma circulara, cu ocnita formata in miezul curtinei, cu doua compartimentari, altar si naos, despre care se stie ca a avut hramul Sf. Nicolae. Bandini descrie cu admiratie acest lacas de cult ridicat “cu mare mestesug”, care, inauntru, adapostea “icoanele stralucind de aur ale Domnului Hristos si a Maicii Sale, ale sfintilor apostoli si ai parintilor greci” (ortodocsi, n. V.J.). Iconostasul paraclisului poate fi vazut, astazi – in conditii de conservare precare -, la muzeul Manastirii Neamtului. Ctitoria sa este, insa, destul de dificil de atribuit lui Vasile Lupu , pe baza inscriptiei reproduse mai sus si a actelor de danie si intaritura aduse drept argument. Ramane de banuit, totusi, ca un lacas de inchinare s-a aflat in cetate, mult mai devreme iar interventia presupusa a lui Vasile Lupu asupra paraclisului trebuie sa se fi realizat sub forma unor reparatii curente si in contextul – mai larg – al “reprofilarii” obiectivului.

Pages: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

Vitalie Josanu, Reflectii istorice privitoare la Cetatea Neamtului. Pagini de istorie militara medievala, Ed. Crigarux, Piatra Neamt, 2009, 180 p. - recenzie Mirela Stratulescu, Albert Martonfavi