Evolutia tehnicii militare

In arsenalul de asediu al veacului XIV, se mai regaseau anticele aruncatoarele de pietre (mangan, catapulta, balista) si berbecele , readuse la viata datorita Bizantului si tarilor musulmane, desi perioada anilor 550-850 parea sa le lase in urma, impreuna cu mostenirea romana. De fapt, s-a produs si aici o schimbare: masinile antichitatii, ce foloseau forta torsionara, au fost inlocuite de masinile de asediu gravitationale, asa cum era trebuset-ul. Trebusetul cu funii, folosind forta umana, era utilizat, cu precadere, in Bizant, de unde, impreuna cu celelalte masini de asediu – inca destul de primitive -, s-a raspandit in Europa, in intervalul anilor 1050-1200. A urmat o perioada de un secol si jumatate, in care stiinta tehnica, inclusiv artileria mecanica a Europei, au ajuns la inflorire impletindu-se cu inovatiile lumii islamice. In aceasta vreme a fost inventat si trebuset-ul cu contragreutate de mari dimensiuni, utilizat la daramarea zidurilor, pana spre 1350, cand devenise inutilizabil in fata fortificatiilor imbunatatite intre timp. Tot atunci, isi facuse deja loc bombarda, ce utiliza forta prafului de pusca anuntand practic scoaterea definitiva din lupta a masinilor de asediu mecanice, proces finalizat pe la 1500.

Praful de pusca intra in Europa datorita tatarilor, care l-au utilizat pentru prima data in lupta de la Lignitz (1241) amintindu-se mai sus “sagetile chinezesti” folosite de ei. Cu toate acestea, trecerea de la utilizarea prafului de pusca, pentru efectele pirotehnice, la nasterea artileriei a presupus un parcurs destul de lent, cauzat si de religiozitatea lumii medievale europene, predispusa sa-i asimileze pe inventatorii in domeniu cu vrajitorii si sa-i sanctioneze ca atare. Pe de alta parte, experimentele se faceau sub umbrela celor mai tainice secrete de stat, asa cum s-a intamplat si in cazul “focului grecesc” ce se prepara in Imperiul Bizantin.

Pages: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

Vitalie Josanu, Reflectii istorice privitoare la Cetatea Neamtului. Pagini de istorie militara medievala, Ed. Crigarux, Piatra Neamt, 2009, 180 p. - recenzie Mirela Stratulescu, Albert Martonfavi